Cum funcționează e-Factura. Cine e obligat și ce faci concret

Un mecanic de biciclete fotografiază o factură cu telefonul, în atelier.

Când nu ești sigur dacă e-Factura te privește sau cum transmiți prima factură prin ANAF, e tentant să amâni subiectul până apare o problemă. Sistemul a primit modificări de mai multe ori, ultima în 2026, așa că ce știi de la un coleg sau dintr-un articol vechi poate fi depășit. ANAF vede facturile din sistem, deci o întârziere nu rămâne neobservată.

Cu regulile în vigoare în noiembrie 2026, afli ce ai de făcut când emiți sau primești o factură și cât te poate costa o greșeală. Pentru că legislația se schimbă des, verifică ultima versiune pe site-ul ANAF și lasă cazurile speciale pe seama contabilului.

Cum funcționează sistemul RO e-Factura

RO e-Factura este sistemul național al ANAF prin care facturile se transmit în format electronic structurat, un fișier XML, și sunt validate de ANAF. Factura nu mai circulă ca PDF pe e-mail. Furnizorul o încarcă în sistem, ANAF o verifică, iar clientul o primește tot de acolo.

Drumul unei facturi are patru etape. Emiți factura în programul tău de facturare, programul o exportă ca fișier XML, o încarci în sistemul ANAF, iar ANAF o validează și o pune la dispoziția clientului. Dacă fișierul are erori de structură sau de date, factura este respinsă și se consideră netransmisă.

Un PDF este doar o imagine a facturii. Fișierul XML ține datele în câmpuri standardizate, cum sunt CUI-ul, sumele, cotele de TVA și liniile de produse, așa că un program le citește fără să le retasteze nimeni. Același fișier ajunge la client și la ANAF, deci ANAF vede facturile emise între firme în același timp cu destinatarul. PDF-ul îl poți trimite în plus, ca copie ușor de citit, iar în articolul „Cum transformi factura XML din e-Factura în PDF” vezi cum îl obții.

Punctul de intrare este SPV, Spațiul Privat Virtual de pe site-ul ANAF. Intri cu certificat digital calificat sau cu alt mod de autentificare acceptat de ANAF, iar programul de facturare conectat la sistem se înregistrează tot acolo. Fără acces în SPV nu poți nici să încarci facturi, nici să le descarci pe cele primite.

Pentru contabilitate se schimbă locul de unde iei documentele. Facturile primite de la furnizori se descarcă din sistem și nu mai vin pe e-mail. O factură validată nu se mai editează, ci se corectează cu un document nou, transmis tot prin sistem, potrivit OUG 120/2021.

Sistemul a fost introdus pe etape, începând cu facturile către instituțiile publice, apoi cele dintre firme și cele către persoane fizice. Reglementarea de bază este OUG 120/2021, modificată prin OUG 37/2025, OUG 89/2025 și Legea 88/2026. De aceea datele din ghid sunt verificate la momentul scrierii, noiembrie 2026.

Când este obligatorie e-Factura în B2B, B2C și B2G

Cele trei situații se deosebesc după cine primește factura. B2B înseamnă factură către altă firmă, de exemplu un atelier care facturează o firmă de transport. B2G înseamnă factură către o autoritate sau o instituție publică, cum e o primărie. B2C înseamnă factură către o persoană fizică, de pildă un magazin online care livrează unui client.

Transmiterea facturilor în e-Factura, pe tipuri de client (verificat în noiembrie 2026)
Tip Către cine emiți Transmitere în sistem Ce se transmite Ce primește clientul
B2B Firmă stabilită în România Obligatorie din 1 iulie 2024 Fișier XML Factura validată, prin sistem
B2G Autoritate sau instituție publică Instituția primește și procesează facturile prin sistem Fișier XML Factura, prin sistem
B2C Persoană fizică Obligatorie din 1 ianuarie 2025, cu excepții din 1 iunie 2026 Fișier XML Factura validată, prin sistem

Pentru B2B, obligația se aplică din 1 iulie 2024, între firme stabilite în România. Pentru B2C, ea se aplică din 1 ianuarie 2025, iar sancțiunile pentru facturile către persoane fizice au început la 1 iulie 2025. La B2G, instituția publică care nu respectă regulile riscă o amendă de 500-1.000 lei, iar plățile din bugetul propriu se fac doar dacă sunt îndeplinite condițiile Legii 139/2022.

Legea 88/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 459 din 29 mai 2026, a adus schimbări din 1 iunie 2026. Furnizorii și prestatorii identificați doar prin CNP nu mai sunt obligați să transmită facturi prin sistem, dar pot opta pentru înscrierea în Registrul RO e-Factura opțional. Livrările către persoane fizice fără cod fiscal sau identificate prin CNP rămân tranzacții B2C, cu excepția cazului în care beneficiarul e înscris în registrul opțional. Dacă beneficiarul nu comunică un cod fiscal, factura se emite cu un cod de 13 cifre de zero. Mai sunt scoși din obligație agricultorii persoane fizice din regimul special și institutele culturale străine din România care funcționează pe baza acordurilor interguvernamentale.

Din aceste schimbări rezultă o verificare nouă: pentru fiecare client persoană fizică, vezi dacă e înscris în registrul opțional. Procedura de înscriere a fost actualizată în septembrie 2026, prin Ordinul ANAF 1021/2026. Detaliile pentru acest tip de client sunt în „e-Factura către persoane fizice (B2C): ce se schimbă”, iar situația PFA e tratată în „e-Factura pentru PFA: ce trebuie să faci concret”.

Obligația arată diferit pentru cine emite și pentru cine primește. Cine emite încarcă factura în termen și verifică dacă a fost validată. Cine primește își ia facturile din sistem și nu înregistrează în contabilitate un PDF venit pe e-mail, atunci când folosirea sistemului este obligatorie. Cazurile speciale, cum sunt clienții din afara României, facturile de avans sau tranzacțiile cu parteneri din UE, le confirmi cu contabilul înainte să alegi modul de facturare.

În cât timp trebuie transmisă factura

Factura se transmite în cel mult 5 zile lucrătoare de la emitere, regulă în vigoare din 1 ianuarie 2026, potrivit OUG 89/2025. Până atunci termenul era de 5 zile calendaristice. Se aplică facturilor B2B și B2C și nu poate depăși 5 zile lucrătoare de la termenul-limită de emitere stabilit de Codul fiscal.

Zilele lucrătoare exclud sâmbăta, duminica și sărbătorile legale. ANAF calculează termenul după Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71, potrivit căruia termenul începe la începutul primei ore a primei zile și se încheie la sfârșitul ultimei ore a ultimei zile. Practic, ai la dispoziție ultima zi întreagă, până la miezul nopții.

Un exemplu pe calendar: emiți o factură într-o zi de joi. Weekendul nu intră în calcul, deci termenul trece peste sâmbătă și duminică și se încheie în săptămâna următoare. Dacă în acel interval cade o sărbătoare legală, data limită se mută și mai departe. Modul exact în care se numără ziua emiterii îl confirmi cu contabilul sau în ghidul ANAF, înainte să mizezi pe ultima zi.

Greșeala frecventă a celor care emit facturi este să creadă că termenul pornește când clientul primește sau deschide factura. Termenul pornește de la emitere. Mai e un detaliu care aduce încurcături: o factură respinsă rămâne netransmisă, deci termenul curge cât timp ea nu a fost corectată și validată.

Un contabil citat de Startupcafe recomandă să setezi programul de facturare să trimită automat factura în câteva zile de la emitere. Așa nu depinzi de memorie într-o săptămână aglomerată. Dacă ai ratat deja un termen, pașii de urmat sunt în „Termenul de transmitere în e-Factura și ce faci dacă l-ai ratat”.

Termenul s-a schimbat în decembrie 2025, prin OUG 89/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1203 din 24 decembrie 2025. Orice sursă mai veche îți poate spune 5 zile calendaristice, deci compară mereu data articolului cu cea de azi.

Cum trimiți o factură în e-Factura pas cu pas

Înainte de primul pas îți trebuie trei lucruri: un acces valid în SPV, un program sau o aplicație care generează fișierul XML și datele corecte ale clientului, mai ales CUI-ul. Dacă le pregătești de la început, nu te oprești la jumătatea drumului să cauți un document. Acestea sunt etapele, în ordine:

  1. Obții accesul în SPV, cu certificat digital calificat sau cu alt mod de autentificare acceptat de ANAF. Costul certificatului îl afli de la furnizorul lui, înainte să comanzi.
  2. Te înregistrezi ca utilizator e-Factura în SPV și, dacă lucrezi cu un program de facturare, îi dai acces prin înregistrarea aplicației. Verifici cine are drept de reprezentare, ca să nu rămâi blocat când contabilul nu poate intra în cont.
  3. Alegi cum emiți factura, între un program de facturare conectat la ANAF, aplicația gratuită din SPV și o integrare prin API (interfață prin care programele comunică direct între ele).
  4. Emiți factura și o exporți în format XML, în standardul UBL/CIUS-RO.
  5. Verifici fișierul înainte să-l încarci.
  6. Încarci factura și păstrezi mesajul cu indexul de încărcare.
  7. Verifici dacă factura apare ca validată, apoi descarci facturile primite și le treci în contabilitate.

Cele trei variante de la pasul 3 diferă prin efort și automatizare. Programul conectat automat la ANAF cere cel mai puțin efort și trimite facturile fără intervenția ta, iar costul depinde de furnizor. Aplicația ANAF din SPV nu costă nimic, dar încarci fiecare fișier manual, așa că se potrivește volumelor mici. Integrarea prin API automatizează complet procesul, dar are nevoie de un dezvoltator, deci merită doar la multe facturi.

Fișierul XML este factura oficială, deci îl păstrezi în arhiva firmei. La pasul 5 te ajută „Validarea facturii XML înainte de trimiterea în e-Factura”, unde sunt detaliate verificările. Dacă nu poți intra în SPV sau cererea de acces ți-a fost respinsă, motivele sunt de obicei documente lipsă sau o împuternicire care nu e valabilă. Corectezi actul și depui din nou, iar dacă rămâi blocat, contabilul te poate lămuri.

Începătorii cred adesea că trimiterea facturii pe e-mail clientului înlocuiește încărcarea în sistem. În realitate, pentru facturile care intră sub obligație, doar ce trece prin sistem și este validat contează. E-mailul cu PDF e o curtoazie, iar factura propriu-zisă este cea din ANAF.

Ce se întâmplă cu facturile respinse

O factură respinsă nu a trecut validarea sistemului, deci nu a fost înregistrată și se consideră netransmisă. Primești un fișier XML cu erorile, semnat de Ministerul Finanțelor și arhivat ca zip. Corectezi datele și retransmiți factura, cu același număr, prin același sistem.

Cauzele cele mai frecvente țin de datele din fișier: un CUI greșit sau inexistent, câmpuri obligatorii lipsă, sume care nu se potrivesc între linii și total, cod de TVA greșit sau un format neacceptat. Utilizatorii raportează și erori tehnice, cum sunt mesajele despre elementul necunoscut „Invoice” sau depășirea numărului de linii acceptate. Fiecare mesaj conține un cod care arată regula încălcată, iar codurile care încep cu BR-RO sunt reguli specifice României. Cauți codul în arhiva primită, îl legi de câmpul din factură și vezi ce trebuie schimbat.

Corectarea are trei pași: schimbi câmpul greșit, retransmiți fișierul și verifici că a primit statusul de acceptată. Greșeala frecventă este să consideri factura trimisă doar pentru că ai apăsat butonul. Termenul de 5 zile lucrătoare curge mai departe cât timp factura e respinsă, deci corectezi cât mai repede, în aceeași zi dacă se poate.

Altă situație apare când factura a fost deja validată și a ajuns la client, dar conține o greșeală. Atunci nu o mai retransmiți cu același număr, ci o corectezi prin sistem, în două feluri. Fie emiți o factură nouă care conține numărul și data celei inițiale, cu valorile în minus și informațiile corecte. Fie emiți o factură nouă cu datele corecte și o factură de stornare cu valori negative, care indică numărul și data facturii corectate. În specificația tehnică, factura inițială se anulează cu codul 380, iar cea corectă se emite cu codul 384.

Un exemplu pe cifre rotunde: ai emis o factură de 1.000 lei cu CUI-ul clientului greșit, iar ea a fost validată. Emiți o stornare de minus 1.000 lei și o factură nouă de 1.000 lei, cu CUI-ul corect, ambele prin sistem. Clientului îi spui că primește două documente care se anulează și o factură corectă. Modul în care apar în jurnalul de vânzări și în TVA îl stabilești cu contabilul, pentru că de el depinde înregistrarea corectă.

Ce amenzi riscă firmele care ignoră e-Factura

Sancțiunile sunt stabilite de OUG 120/2021, la articolul 13^2, în forma de după Legea 88/2026. Pentru netransmiterea unei facturi B2B prin sistem, amenda este de 15% din valoarea totală a facturii. Același procent se aplică destinatarului care înregistrează o factură primită în afara sistemului, când folosirea lui e obligatorie. Pentru aceste două fapte nu se poate plăti jumătate din minim în 15 zile.

Pentru depășirea termenului de transmitere, precum și pentru netransmiterea facturilor B2C, amenda depinde de categoria contribuabilului. Contribuabilii mari plătesc între 5.000 și 10.000 lei, cei mijlocii între 2.500 și 5.000 lei, iar celelalte persoane juridice și persoanele fizice între 1.000 și 2.500 lei. Încadrarea o stabilește ANAF.

Calculele pe cifre rotunde arată cât de repede cresc sumele. O factură B2B de 10.000 lei netransmisă înseamnă o amendă de 1.500 lei, plus nevoia de a regulariza situația. O factură de 2.000 lei transmisă târziu de o microîntreprindere, încadrată la celelalte persoane juridice, poate costa între 1.000 și 2.500 lei, deci amenda poate depăși valoarea facturii.

Fiscalitatea.ro scrie că amenzile se aplică pe fiecare factură în parte. Dacă așa se aplică și în cazul tău, 10 facturi transmise târziu de o firmă din categoria celor mai mici ar duce la 10.000-25.000 lei, nu la o singură amendă de 1.000-2.500 lei. Confirmă cu contabilul modul în care se aplică sancțiunea în situația ta, înainte să ratezi un termen pe motiv că „e doar o întârziere”.

Pe lângă amendă, riști să complici relația cu clientul și cu ANAF. Clientul care a înregistrat factura în afara sistemului riscă propria lui amendă, iar un istoric de facturi respinse sau întârziate atrage atenția. Pentru TVA și deducere cere părerea contabilului, nu o presupune. Dacă primești un proces-verbal de contravenție, citește-l imediat: acolo sunt scrise termenul și locul unde îl poți contesta.

Cel mai folositor lucru în săptămâna asta ține de acces. Intră în SPV, vezi dacă dreptul de reprezentare e activ, apoi emite următoarea factură reală cu câteva zile înainte de termen, ca să vezi cum arată statusul „validată” în contul tău. Dacă încadrarea firmei tale în categoria de amendă sau modul de numărare a celor 5 zile lucrătoare rămân neclare, o întrebare scurtă către contabil costă mai puțin decât o amendă pentru e-Factura.

Trebuie să am certificat digital ca să folosesc e-Factura?

Accesul în SPV se face cu certificat digital calificat sau cu alt mod de autentificare acceptat de ANAF. Metodele pot fi actualizate, deci verifică pe site-ul ANAF care sunt cele valabile în ziua în care îți faci contul. Dacă lucrezi printr-un program de facturare conectat la sistem, îl înregistrezi acolo, iar contabilul poate face configurarea.

Pot emite facturi în e-Factura fără program de facturare?

Da, poți emite din aplicația gratuită a ANAF, accesibilă din SPV, o variantă potrivită pentru volume mici. La multe facturi pe lună, un program conectat la sistem sau o integrare prin API te scutește de încărcarea manuală a fiecărui fișier.

Ce fac dacă clientul nu vede factura în sistem?

Verifică mai întâi statusul facturii. Dacă a fost respinsă, se consideră netransmisă și clientul nu o primește, așa că o corectezi și o retransmiți. Dacă e validată, clientul o descarcă din SPV sau din programul lui de facturare, iar tu poți verifica împreună cu el dacă CUI-ul din factură este cel corect.

Trebuie să trimit și factura PDF clientului?

Poți trimite un PDF în plus, ca să aibă o copie ușor de citit, dar el nu înlocuiește fișierul XML. Pentru facturile B2B, factura trebuie să treacă prin sistem. Până nu este validată în ANAF, un PDF pe e-mail nu te scutește de sancțiune.

Cât timp păstrez facturile din e-Factura?

Perioada de arhivare este stabilită de legislația fiscală și contabilă și diferă după tipul documentului, deci o confirmi cu contabilul. Fișierul XML este factura oficială, așa că păstrează-l în arhiva firmei, pe lângă ce rămâne disponibil în SPV.

Lasă un răspuns