Când cauți „cui firma” pentru o ofertă sau o factură primită de la un necunoscut, ți-e teamă să nu plătești unui nume fără nimic în spate. Singurul lucru sigur de pe document este de obicei numărul de lângă „CUI”, iar el te duce, în câteva minute, la datele reale ale firmei.
Cu acest număr afli cine e firma, unde are sediul și dacă mai există pentru stat. Poți face verificarea gratuit, din surse oficiale, fără să angajezi pe nimeni și fără să ceri nimic partenerului.
Ce este CUI-ul unei firme
CUI-ul este codul unic de înregistrare al unei firme, numărul fiscal pe care îl primește la înregistrarea la registrul comerțului. Nu există două firme cu același cod, iar numărul rămâne același cât timp firma există, chiar dacă își schimbă sediul sau denumirea.
Procedura este automată. Firma depune cererea de înregistrare la biroul unic al oficiului registrului comerțului, iar Ministerul Finanțelor atribuie codul în cel mult 8 ore, pe baza datelor transmise de ONRC (Oficiul Național al Registrului Comerțului). Atribuirea depinde de admiterea cererii, conform Legii 359/2004, art. 10. Apoi codul apare pe facturi, contracte, extrase de cont și declarații, iar instituțiile și partenerii identifică firma după el.
De ce nu te poți baza pe denumire? Pentru că numele se repetă sau seamănă între ele. De exemplu, „Alfa Construct SRL” și „Alfa Construct Prim SRL” pot fi două firme din județe diferite, una cu CUI 12345678 și cealaltă cu CUI 87654321. Dacă cauți după nume, poți ajunge la firma greșită. Dacă cauți după număr, găsești exact una.
Firma mai are și un număr de ordine în registrul comerțului (de forma J, F sau C, urmat de județ, număr și an). Acesta se poate schimba, de exemplu când sediul se mută în alt județ, dar CUI-ul rămâne la fel. Pe scurt, „cartea de identitate” a firmei are trei elemente: denumirea, numărul din registru și CUI-ul, iar ultimul este cel mai stabil.
CUI primesc firmele (SRL, SA), dar și PFA-urile și întreprinderile individuale înregistrate la registrul comerțului. O persoană fizică fără firmă nu are CUI, iar codul ei fiscal este de regulă CNP-ul. Așa că nu cauți o persoană după CUI. Dacă ai dubii despre statutul unei entități anume, întreabă contabilul.
Ce diferență e între CUI și CIF
CUI și CIF desemnează, pentru o firmă obișnuită, același număr. CIF (cod de identificare fiscală) este termenul general, fiindcă orice subiect al unui raport juridic fiscal se înregistrează și primește un astfel de cod, potrivit Legii 207/2015, art. 82. CUI este varianta primită de cei înregistrați la registrul comerțului.
Persoanele juridice care nu sunt înregistrate la registrul comerțului primesc CIF direct de la organul fiscal. Pentru firma cu care vrei să lucrezi, asta înseamnă că vezi pe documente când CUI, când CIF, dar numărul este unul singur. De aceea apar atâtea confuzii: oamenii cred că sunt două coduri diferite și le caută separat.
Diferența vizibilă pe documente este prefixul RO. Când firma este plătitoare de TVA, numărul apare de obicei cu RO în față. Același cod poate fi scris „12345678” sau „RO12345678”. Firma e aceeași, doar că a doua variantă arată statutul de plătitor de TVA, care se poate schimba în timp, în timp ce numărul rămâne neschimbat.
O firmă fără RO nu este deci o firmă care nu există. Este, cel mai probabil, o firmă neplătitoare de TVA, ceea ce e firesc la multe afaceri mici. Nu trage concluzii despre seriozitatea ei din acest detaliu. Statutul îl verifici în baza ANAF, nu după aspectul numărului.
Tabelul de mai jos arată ce scrii în câmpul pentru cod în câteva situații obișnuite.
| Situație | Ce scrii | Exemplu |
|---|---|---|
| Căutare în ONRC sau ANAF | Doar cifrele | 12345678 |
| Factură primită | Numărul din document | RO12345678 |
| Contract | Codul din actele firmei | 12345678 |
| Formular online | Formatul cerut de câmp | 12345678 |
În cazul PFA-urilor, pe documente apare codul atribuit la înregistrare. Cum se completează el în fiecare formular și ce regim fiscal are persoana respectivă se confirmă cu contabilul sau pe site-ul ANAF.
Unde găsești CUI-ul unei firme
Cel mai simplu îl găsești chiar pe documentele pe care le ai în față. Pe o factură, CUI-ul apare lângă denumire, de obicei împreună cu numărul din registrul comerțului și cu sediul. Un rând model arată așa: „Furnizor Exemplu Trading SRL, CUI 12345678, Reg. Com. J40/1234/2020, sediu București”. Pe oferte și contracte, datele de identificare stau în antet sau în prima pagină, la părțile semnatare.
Pe site-ul firmei, datele se află de obicei în subsol sau la paginile „Contact” și „Termeni și condiții”. Un magazin online ar trebui să-și afișeze datele de identificare. Dacă nu le găsești nicăieri, ia asta ca motiv să verifici mai atent, nu ca dovadă că ceva e în neregulă. Poți cere numărul printr-un mesaj scris, iar un partener serios ți-l trimite repede.
Dacă ai doar denumirea, o cauți în portalul ONRC și iei CUI-ul din rezultat. Atenție la omonimii: mai multe firme pot avea nume foarte apropiate, așa că verifici localitatea, sediul și numărul din registrul comerțului față de ce scrie pe documentul tău. Dacă tot nu se potrivește, ceri partenerului numărul exact.
Pentru firma ta sau pentru actele cerute de la un partener, CUI-ul apare în certificatul de înregistrare și în certificatul constatator emis de ONRC. Sunt documentele pe care le cer băncile, autoritățile sau clienții mari când vor să confirme cine ești.
O parte din căutările fără rezultat vin dintr-o copiere greșită. Cele mai frecvente probleme sunt o cifră în plus sau în minus, un spațiu strecurat în mijlocul numărului, litera „O” scrisă în loc de zero și prefixul „RO” lipit de numărul copiat în câmpul de căutare. Te prinzi simplu: dacă nu găsești nimic, retastezi numărul cifră cu cifră, direct din document, și compari ce ai scris cu ce vezi pe ecran.
Cum cauți o firmă după CUI pas cu pas
Cauți o firmă după CUI introducând numărul, fără RO și fără spații, în portalul ONRC, apoi verifici situația fiscală pe site-ul ANAF și, dacă te interesează banii, datele financiare de la Ministerul Finanțelor. Rezultatul îți arată denumirea, sediul, starea firmei și dacă a fost declarată inactivă.
Pașii sunt aceștia:
- Copiezi numărul de pe document și păstrezi doar cifrele. Verificarea durează un minut și nu costă nimic.
- Cauți firma în portalul ONRC, în secțiunea de informații despre firme, după CUI, denumire sau număr de înregistrare. Vezi datele de identificare, starea firmei și codurile CAEN.
- Intri pe site-ul ANAF, la serviciile online publice, și consulți registrul contribuabililor inactivi sau reactivați. Afli acolo dacă firma a fost declarată inactivă fiscal.
- Cauți în portalul Ministerului Finanțelor situațiile financiare depuse de firmă. Serviciul este gratuit, dar nu toate firmele depun la timp, așa că poți găsi bilanțuri lipsă.
Ține minte că ONRC și ANAF spun lucruri diferite. O firmă poate fi activă la ONRC și inactivă la ANAF, de aceea merită să le combini. Numele exacte ale paginilor se schimbă din când în când, așa că dacă nu găsești o secțiune, caută-i funcția în meniul site-ului. Informațiile din acest text sunt verificate în noiembrie 2026.
Căutarea de bază este gratuită. Pentru certificatul constatator ai nevoie de cont pe portalul ONRC și plătești o taxă, afișată pe portal la data la care citești. Dacă taxa unui document este T lei și ai nevoie de acte pentru trei parteneri, plătești 3 × T lei. Aplici formula cu taxa curentă, fără să depinzi de o cifră care s-ar putea învechi.
Dacă serviciul nu răspunde sau nu găsește nimic, reiei căutarea mai târziu, verifici din nou cifrele și încerci altă sursă oficială. Platformele private care adună informații despre firme afișează rezultatele mai comod, dar copiază date publice și pot fi întârziate față de sursă. Unele părți sunt gratuite, altele contra cost. Pentru o decizie importantă, confirmi mereu la ONRC și ANAF.
Ce informații publice afli despre o firmă
De la ONRC vezi denumirea, forma juridică, sediul, starea firmei (activă, suspendată, radiată) și codurile CAEN. De la ANAF afli dacă firma figurează în registrul contribuabililor inactivi sau reactivați. O firmă radiată a încetat să existe legal, iar una inactivă fiscal nu mai poate desfășura în mod normal activitatea economică, ceea ce se vede și în riscurile pentru parteneri.
Aici apare ceea ce contează în practică. Dacă furnizorul tău era deja declarat inactiv la data tranzacției, poți pierde dreptul de a deduce TVA-ul și cheltuiala. Motivele de inactivare sunt în Codul de procedură fiscală, la art. 92 din Legea 207/2015. De la 1 ianuarie 2026 au fost adăugate situații noi, de exemplu lipsa unui cont bancar în România. Textul în vigoare, inclusiv condițiile de reactivare, îl verifici pe legislatie.just.ro la data la care citești.
În februarie 2026, ANAF a precizat că nu declară inactivi contribuabilii și nu trimite notificări dacă mandatul administratorilor este stabilit pe durată nelimitată. Informația te ajută să nu tragi concluzii pripite când vezi o firmă cu administrator vechi.
Din situațiile financiare afli cifra de afaceri, profitul sau pierderea și numărul de angajați. Un exemplu cu cifre rotunde: o firmă cu cifra de afaceri de 500.000 de lei și profit de 20.000 de lei păstrează 4 lei din fiecare 100 de lei încasați. Cifra nu spune că firma e slabă, pentru că în comerț, de pildă, marjele mici sunt obișnuite. Spune doar cât a rămas după cheltuieli în anul respectiv.
Datele care nu sunt publice sunt conturile bancare, salariile, facturile concrete, contractele firmei și datele personale ale angajaților. CNP-ul asociaților nu apare nici el în căutarea simplă după CUI. Dacă ai nevoie de un document anume, îl ceri partenerului, nu îl cauți în registre.
Unele semnale merită întrebări suplimentare: o firmă foarte nouă, un sediu la o adresă unde sunt înregistrate multe firme, un bilanț lipsă sau o stare de inactivitate. Niciunul nu este un verdict, ci motiv să afli mai mult. CUI-ul nu arată dacă firma e serioasă sau solvabilă, ci doar că există și cine este. Pentru analiza completă a riscurilor și pentru ce faci după ce ai datele, citește ghidul „Cum verifici o firmă înainte să lucrezi cu ea”.
Ce faci dacă CUI-ul nu se potrivește
Dacă numărul nu dă niciun rezultat, primul suspect este o greșeală de scriere. Alte cauze sunt o firmă foarte recent înființată, care încă nu apare peste tot, sau o firmă radiată. Le deosebești ușor: retastezi numărul, verifici data de pe document și cauți firma și după denumire în ONRC. Dacă tot nu găsești nimic, ceri partenerului certificatul constatator.
Dacă rezultatul arată altă denumire decât cea de pe document, firma și-a schimbat probabil numele sau documentul a fost completat greșit. CUI-ul rămâne la fel, deci o firmă își poate schimba denumirea fără să-și schimbe codul. Ceri partenerului o factură corectată sau certificatul constatator, ca să lămurești situația în scris.
Dacă CUI-ul există, dar firma este radiată sau inactivă, contractul sau comanda ta pot avea probleme, iar nu semnezi și nu plătești nimic înainte să discuți cu contabilul sau cu avocatul. Orice litigiu sau risc de bani se tratează cu un specialist, nu din ghiduri.
Dacă pe factură lipsește „RO”, deși firma spune că e plătitoare de TVA, verifici statutul în baza ANAF și ceri partenerului lămuriri scrise. Decizia fiscală (deductibilitatea, TVA-ul) o iei împreună cu contabilul. Acest articol nu înlocuiește contabilul sau avocatul, iar regulile, taxele și termenele se verifică în legislația în vigoare la data la care citești.
Săptămâna aceasta, ia CUI-urile a trei firme cu care lucrezi sau urmează să lucrezi și caută-le în sursele oficiale. Notează pentru fiecare denumirea, starea la ONRC și la ANAF și dacă este plătitoare de TVA. Îți ia sub o jumătate de oră și îți rămâne o fișă simplă pe care o actualizezi când apare un partener nou.
Data viitoare când vezi „cui firma” pe un document necunoscut, vei ști de unde începi: copiezi doar cifrele, deschizi portalul ONRC și compari ce vezi cu ce scrie pe hârtie.
Pot afla CUI-ul unei firme doar după denumire?
Da, cauți denumirea în portalul ONRC și iei CUI-ul din rezultat. Dacă apar mai multe firme cu nume apropiate, confirmi județul, localitatea și sediul.
Costă ceva să cauți o firmă după CUI?
Căutarea de bază în portalul ONRC și în serviciile ANAF este gratuită. Certificatul constatator și alte documente oficiale de la ONRC se plătesc, la taxele afișate pe portal la data la care le ceri.
Un PFA sau un liber profesionist are CUI?
PFA-urile și întreprinderile individuale înregistrate la registrul comerțului primesc CUI la înregistrare. Pentru un liber profesionist sau pentru o situație concretă, verifici în sursa oficială și cu contabilul.
De ce unele firme au „RO” în fața CUI-ului?
Prefixul arată, de obicei, că firma este plătitoare de TVA. Dacă lipsește, firma nu e neapărat problematică, ci probabil neplătitoare de TVA.
Pot fi două firme cu același CUI?
Nu, fiecare firmă are un singur CUI, iar codul nu se repetă. Dacă pe documente apar două firme cu același număr, e fie o greșeală de scriere, fie un semnal de alarmă pe care îl lămurești în scris înainte să plătești.