Remediu cu vechime, prezent şi în tratatele clasice de medicină tibetană, cătina este un adevărat laborator natural, fiind utilă în cele mai diverse afecţiuni.
O recunoşti uşor după fructele mici şi portocalii, care ies în evidenţă în decorul tomnatic. Creşte în flora spontană, în zone mai pietroase şi apropiate de ape, pe toată întinderea ţării şi este una din cele câteva plante medicinale care pot fi culese chiar şi când iarna este în toi fără să-şi diminueze proprietăţile curative.
Bombă de energie
Este remineralizantă şi fortifiantă pentru sistemul imunitar, antiinflamatoare, analgezică, antihemoragică, un reglator hormonal şi remediu eficient în obezitate datorită substanţelor sale active:
Citeste si: Despre orzisorul cu spanac – O reteta ce te pune pe picioare
Vitamina A, C, E, P, K, P, complexul B, betacaroten;
Alte substanţe conţinute: acid folic, acid nicotinic, acizi graşi nesaturaţi, aminoacizi esenţiali (acid glutaminic, arginina, lizina), ioni de sodiu, potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor, uleiuri volatile. .
Cum se foloseşte
Toate părţile plantei au virtuţi terapeutice deosebite:
1. Fructele sale dulci-acrişoare sunt o farmacie în miniatură. Pot fi consumate în stare pură, în amestec cu miere, câte 2-3 linguri de 3 ori pe zi sau ca suc proaspăt.
Este tonifiant general, preparatele din cătină putând fi folosite amestecate cu suc de mere. Cătina devine şi mai puternic vitaminizantă când combini fructul cu măceşe şi faci un ceai pe care îl bei zilnic. Din fructele uscate, poţi face o pulbere, măcinându-le cu o râşniţă de cafea. Se ia câte o linguriţă de 3 ori pe zi pentru remineralizare generală.
Efecte:
Creşte rezistenţa organismului;
Scade colesterolul rău;
Previne îngrăşarea arterelor;
Întăreşte inima;
Vindecă avitaminoza, reumatismul, urticaria, dar şi hepatita sau ciroza incipientă.
2. Muguri de cătină
Sub formă de tinctură sunt un excelent remediu împotriva îmbătrânirii.
Se zdrobesc mugurii, se ţin în alcool două săptămâni, într-un borcan închis ermetic şi agitat periodic. Se strecoară şi se pune în sticluţe de culoare închisă. Se ia de 3 ori pe zi câte 3-5 picături diluate cu apă.
Efecte:
Încetineşte procesul de îmbătrânire, curăţă sângele, regenerează celulele hepatice (dar au şi efect afrodisiac)
3. Din scoarţa de cătină se obţine pulbere astfel: se lasă la uscat două săptămâni, se macină la râşniţă. Se obţine un praf gri-albicios din care se ia câte o jumătate de linguriţă de patru ori pe zi.
Efecte:
Reduce hemoragiile interne, sterilitatea, problemele hormonale,
Are proprietăţi analgezice, anticonvulsive, fiind recomandate şi în tratamentul bolii Alzheimer.
4. Uleiul de cătină poate fi folosit extern sau sub formă de capsule.
Efecte:
Eficient în afecţiuni oculare, de piele, circulatorii, genitale, în imunitate scăzută, gingivită, ulcere;
Are efect recuperator după chimioterapie şi iradiere, îmbunătăţeşte funcţia de detoxificare a ficatului, atenuează depresia şi afecţiunile neurologice, tratează tumorile şi chiar leucemia.
Reţetă de energizare
1 pahar cu boabe de cătină şi unul cu miere (un borcănel de 250 gr). Se dă la rece două săptămâni, agitând. Se iau două linguriţe în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol.
De ţinut minte:
Pe lista afecţiunilor tratate cu ceai de cătină se numără: anemia, arsurile, astmul, constipaţia, herpesul, infecţiile respiratorii.
Energie la pahar
Într-un blender se pun 5 linguri cu bobiţe de cătină şi se mixează până ce se transformă într-o pastă omogenă. Se diluează cu apă plată sau cu lapte de soia, miere şi dacă vrem un plus de explozie a papilelor gustative un vârf de cuţit de piper roşu măcinat.